as mai sta o vreme in dimineata asta, pe loc in acelasi loc, as mai sta sa beau cafeaua la care m-a dus gandul imediat ce m-am trezit din somnul intrerupt, sa citesc, sa ascult, sa-mi amintesc. e o uimire careia mi-as dori sa-i acord timpul destinat surprinderii, sa ma mir in cuvinte si in ganduri amestecate de intamplarea asta atat de noua incat pare ca nici nu exista decat in imaginatia mea.
dar nu e timp nici azi, intarzii si azi, n-am vreme de amintiri cand orele-mi reclama prezenta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu