yearend

anul asta nu prea am mai asteptat weekend-ul cu dor. in afara zilei de sambata, binevenita dupa intreaga oboseala acumulata, duminica avea si ea un rol bine determinat, jucat de mine saptamanal. un sir de saptamani pline si in mare parte rele, cam asa a fost anul asta, cel mai greu de pana acum profesional si cu nimic bun care sa contrabalanseze concentratia asta.
am fugit de timp si timpul si-a facut la randu-i datoria fugind de capul lui. si a venit iar vara. o sa urmeze asadar un lung sir de weekenduri legate intre ele. momentan nu reusesc sa apreciez asta in niciun fel. momentan fac ce m-am invatat sa fac in ultimul timp, calculez orele si zilele atasandu-le unor sarcini care par iar salvatoare. cu toate astea, o sa am Timp. de data asta o sa fie toata saptamana, in toate zilele, vreme de trei luni. din fericire, insa, va fi umplut de vara si fascinantele ei optiuni. marea e doar una dintre ele, posibil ramasa doar un vis anul asta, dar raman toate celelalte .
o noua aventura mai calda, mai libera .
ah, da, si conform zilei de ieri in care am avut revelatia intamplarii lucrurilor si ratarii lor din cauza mea si numai a mea, o sa fiu mai atenta la primirea lor cum se cuvine cand se cuvine.
cam tardive revelatii, stiu, dar deloc tarzii, mai ales ca abia incepe vara!