reclusion

like never before

pe ce sa mai dau vina? probabil o fi de la vreme, am mai zis. e prea cald, aerul conditionat imi face rau, afara nu se poate sta, inauntru la fel, unde atunci? incerc alte lucruri neincercate pana acum si am tot mai obositoarea senzatie de dezinteres. teoretic, chiar imi doresc sa fiu scoasa din starea asta, practic..orice mana intinsa presupune un efort din partea mea pe care nu-s dispusa sa-l fac. oricum, nu am ce sa fac cu zilele astea atat de lungi, atat de fierbinti. le mai plec, le mai vorbesc, le mai dorm. per total, nu ma intereseaza nimic. si asta e un soi de constatare. nu ma intereseaza nici sa ma plang ca nu ma intereseaza nimic. stare de fapt, deja nu ma mai astept sa treaca prea curand. i might probably be sentenced to a lifetime of indifference.

so..what?