mda..
incepe prost de dimineata. mor de cald in fiecare noapte, dar nu dau caloriferele mai incet.. pt ca dupa aia mor de frig, invariabil. cand nu e bine,, e rau si invers. undeva la mijloc se poate?
ar fi banal..
nu am cum sa ma prefac ca nu stiu ce zi e azi. (apropo, e 17 noiembrie si nu 16 dupa cum arata blogul asta defazat)ce bine ca am jurnale in care scriu tot, nu? nu te lasa sa uiti..
sigur..as putea sa nu am mania asta bolnava de a ma uita in urma, as putea sa consider paginile alea drept inregistrari ale prezentului, as putea..cand scriu acum, sa ma gandesc la reactia pe care as avea-o mai tarzu recitindu-ma. sa pun un semn in subsol de fiecare data..u might regret this day, sau ceva..sa-mi tin in frau fericirile, sperantele, impresiile insorite despre viitor...sa imi repet mereu ca e f posibil sa fie rau.
m-ar scuti de zile ca astea, cred..

revenind, faptul ca acum e asa cum e ..e din cauza ca nu am stiut sa gestionez un impas. si nici tu nu ai stiut, nici tu. in singurul moment in care te tineam mai slab de mana, in care imi pierdusem vlaga si increderea, in singurul moment in care eu pe mine nu ma mai puteam redresa, mi-ai dat drumul.

ce zi tampita! am auzit ca se circula greu..iar eu nu vreau sa ma grabesc. inspre ce sa o mai fac?